"Sa o dam de gard"

..sau de ce uneori este mai bine taci. Citesc via HotNews un articol scris de Magor Csibi. De care aud pentru prima data ceea ce ma face sa cred ca articolul si-a atins scopul : dl Magor vrea sa iasa din anonimat. Potrivit HotNews : "Magor Csibi este europarlamentar din partea PNL. In virsta de 27 de ani, este cel mai tanar membru al Parlamentului European. Ocupa functia de vice-presedinte al Comisiei pentru Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara din PE." ... desi este Vice-presedinte al Comisiei mai sus mentionate el afirma : " Nefiind expert in agricultura, l-am rugat pe domnul Makkai Gergely, Doctor in stiintele naturii si autorul unei carti despre agricultura ecologica in curs de publicare, sa ma ajute in argumentarea mea." OK, so you know sh** about this subject. Daca domnul este atat de sincer in a-si declina autoritatea ma intreb de ce a canditat la functia de vice-presedinte ? Beast me so far. In schimb domnule Magor face o lista cu 10 motive pentru care nu ar consuma Organisme Modificate Genetic. Se pare ca exista un nou trend: Top 10 of.... MTV se pare ca ne-a adus ceva in viata politica: topurile 10. Suna un pic am prea cheesy pentru un europarlamentar, un vice-presedinte sau chiar pentru un tanar politician. IMHO. Inainte de a analiza acest Top 10 Euro ( Parlamentar) vreau sa precizez clar pozitia mea legata de OMG ( nu, nu este celebrul "Oh my God" ci Organisme Modificate Genetic) : desi am urmarit cu interes articolele si debat-urile legate de acest subiect nu am ajuns la o concluzie clara. Nu exista argumente stiintifice legate de periculozitatea acestor OMG dar nici puternice argumente legate de caracterul benign al acestor mutatii. Ceea ce exista insa si vreau sa penalizez aici este o isterie a unor semi-docti dornici de reclama si avizi de interviuri . Devine de bon-ton sa fii against. Mdeah... Acum revenind la Top 10 ... 1. Alergii: Statisticile medicale ne arata ca din ce in ce mai multi cetateni sufera de alergii. In UE fiecare al treilea om dezvolta o forma de alergie. Chiar daca din punct de vedere medical este greu de dovedit, statistic se observa o corelatie intre raspandirea alergiilor si folosirea in alimentatie a proteinelor modificate genetic. Prin procesul modificarii genetice, introducerea transgenului poate sa creeze proteine care au o asezare diferita in spatiu si contribuie astfel la aparitia alergiilor. ( OK..deci este greu de dovedit, nu aveti o dovada stiintifica dar o dam cu presupusul. Alergiile nu sunt legate de gradul de poluare, stil de viata ne-sanatos etc.. ci de proteinele modificate genetic... si asta fara o alta explicatie decat o pseudo-statictica) 2. Intoxicari: Modificarile genetice in stadiul actual de dezvoltare pot cauza efecte imprevizibile. Unul dintre aceste efecte poate fi productia de toxine noi in OMG-uri. Multe dintre plantele care sunt in consumul nostru zilnic contin deseori toxine in cantitati foarte mici, fara sa aiba vreun efect semnificativ asupra sanatatii noastre. Prin procesul de modificare genetica, cantitatea acestor toxine se poate mari in organismele noi. Cel mai ingrijorator este insa faptul ca efectele acestor toxine sunt de lunga durata, astfel fiind foarte greu sa observam imediat existenta lor. Ca exemplu putem sa amintim porumbul firmei Monsato (MON863). Testele de laborator au demonstrat ca acest tip de porumb a provocat intoxicatii la nivelul ficatul si rinichilor la sobolanii testati. (Deci iar presupune. ar putea, pot .. hmm) 3. Rezistenta la antibiotice: O problema inca nerezolvata cu tehnologia OMG este, ca in timpul transferului segmentului de gena dintr-o celula in alta pentru controlul procesului se folosesc gene markeri (trasori), care in majoritatea cazurilor confera noilor celule transgenice rezistenta la antibiotice. In timpul digestiei, in stomacul consumatorului alimentele care contin produse transgenice pot transfera aceasta rezistenta la antibiotice bacteriilor. Problema devine grava in situatia in care devin rezistente la antibiotice bacterii patogene, adica cele cauzatoare de boli. Argumente liberale (din punct de vedere al pietei): 4. Monopoluri mondiale: Substantele chimice destinate protectiei plantelor modificate genetic sunt produse de acelasi firme care produc si comercializeaza semintele plantelor. Astfel se asigura un monopol nefiresc pentru firmele producatoare, situatie, care este in contradictie cu spiritul pietei libere. ( Ceea ce mie imi pare normal ca ele sa dezvolte si substantele destinate protectiei plantelor modificate de ei. Este ca si nu ai acuza Dell ca ofera upgradeuri pentru sistemele vandute de ei. Hey... think it again pls) De exemplu la soia Roundup Ready (care a fost cultivata si in tara noasta), cultivatorul trebuie sa cumpere odata cu semintele si solutia Roundup, care distruge orice urma de vegetatie in afara de soia modificata genetic. In 1996, din vanzarile de 8,6 miliarde de dolari ale firmei Monsato, 12% la suta reprezentau vanzarile la Roundup. 5. Eficienta economica redusa: Unul dintre argumentele des folosite in favoarea OMG-urilor este eficienta lor economica. Se uita insa sa se mentioneze faptul ca, pretul semintelor modificate genetic este de obiciei cu 20-25% mai ridicat decat la semintele traditionale, iar agricultorul trebuie sa reachizitioneze semintele in fiecare an. In acest fel OMG-urile sunt profitabile numai pentru cultivatorii care au la dispozitie ferme si suprafete mari de cultura. Agricultorii mici si mijlocii pierd din acest proces. Iar deseori ( ???..spre deosebire de cele "traditionale" care prind mereu) se intampla ca plantele modificate genetic sa nu confirme sperantele in eficienta. De exemplu, primul soi de bumbac transgenic ai firmei Monsato nici macar n-a prins radacini pe 20000 de hectare in Misoouri. ( Daca afirmatia de mai sus ar fi adevarata atunci nu avem o problema. De ce ar cumpara agricultorii OMG care nu au productivitate, nu incoltesc, nu le aduc beneficii. Think it again pls) 6. Omg-urile nu rezolva problema foametei: Unul dintre argumentele forte ale partizanilor OMG este ca prin extinderea acestor culturi de mare productivitate contribuie la salvarea omenirii de foamete. Problema insa nu este atat de simpla. In multe studii de economia si politicile de alimentatie se arata, ca foametea nu are drept cauza cantitatea de mancare produsa, ci mai degraba distributia neechitabila a acesteia. (aaaa... WHAT? Deci mai multa mancare nu ar rezolva problema foametei..ci distributia mai "echitabila"? Asta ar putea intra in categoria "din putul gandirii" in Catavencu. Sa nu cultivam mai mult sau sa avem productivitate mai mare ci sa consumam mai putin. ) Chiar daca in ultimii anii industria alimentara a crescut intr-un ritm mai alert decat populatia, totusi 800 de milioane de oameni sufera in continuare de foamete. Un alt argument pentru combaterea acestei teze il constituie faptul ca OMG-urile au fost create pentru a mari profitul si nu pentru hrana. ( Da.. blame them. In loc sa o faca de amorul artei au facut-o petru profit. News update dl politician: 99,9 % din populatia globului munceste pentru salarii/profit.) Este suficient sa urmarim structura culturilor modificate genetic, in care predomina plantele, precum porumbul, soia, rapita sau bumbacul, care servesc mai mult pentru scopuri industriale, pentru furaje si nu pentru alimentatia umana. Mai mult, s-a dovedit ca ar fi probleme si cu productivitatea lor, astfel in 1998 cercetatorii de la Universitatea din Wiscounsin au dovedit ca in 17 cazuri din 21 studiate in SUA, soia modificata Roundup Ready nu a avut eficienta sau recolta mai buna decat cel traditional. Argumente ecologice: 7. Biodiversitatea: Una dintre cele mai animate discutii din PE se refera la biodiversitate. Cel mai reprezentativ for al UE recunoaste ca biodiversitatea este din ce in ce mai redusa si ca trebuie sa luam masuri urgente. Din punctul de vedere al biodiversitatii, cultivarea OMG-urilor este problematica pentru ca duce la disparitia multor specii naturale. ( As spune modificarea nu disparitia. Dar am incredere ca veti salva cateva seminte "pure" pentru eternitate) In primul rand, suprafata necesara cultivarii trebuie sa fie mare. Astfel, suntem tentati sa transformam natura si sa extindem terenurile cultivate pentru un profit pe termen scurt. Este de ajuns sa ne uitam la ce s-a intamplat in Argentina in ultimii ani. ( Ce ? Amenintarea fantomei… stiti ce s-a intimplat in Argentina..wow.. aa.. Ce ?) In acelasi timp, atunci cand apare o specie de cultura transgenica de regula intens mediatizata, foarte multi renunta sa mai cultive speciile traditionale reducand in acest fel biodiversitatea si expunand populatia la un risc mare. (Deci fermierii renunta din cauza reclamei nu a avantajelor evidente. Shame on advertising industry !!!) Este cunoscut cazul din Irlanda, unde in 1840 ( wow..deci in 1840 vorbeam de OMG? Cool..i didn't knew that)o specie de cartofi a fost preluata de majoritatea agricultorilor pentru ca avea randament mai mare la productie. Insa a fost de ajuns sa apara o specie de gandaci daunatori la care acesta specie de cartofi sa fie sensibila, ca mai mult de un milion de irlandezi sa moara de foame. Merita sa mentionam si faptul ca acum cativa ani cultivam pe glob aproximativ 80000 de feluri de orez. Azi avem cam 50 de feluri, si se asteapta reducerea numarului in continuare. 8. Contaminarea genetica: Un alt pericol il constituie faptul ca polenul plantelor transgenice contamineaza plantele traditionale. Astfel, asistam la contaminari genetice si transformari in natura ale caror efecte nu le putem estima. In 1999 cercetatorii francezi au aratat ca exista posibilitatea ca intre sfecla de zahar modificata genetic si buruieni sa se produca o schimbare de gene. In 2000 culturile de porumb traditionali a mai multor fermierii americani au fost contaminate de porumb modificat genetic cultivat in zonele invecinate. Fermierii au castigat procesul impotriva companiei Monsato, dovedind ca au fost victimele contaminarii genetice. 9. Rezistenta accentuata: Mai multe OMG-urile au fost create cu scopul sa reziste la anumite ierbicide si pesticide, ca acestea sa fie utilizate in combaterea buruienilor si daunatorilor din culturile respective. Rezultatele insa arata o situatie exact opusa intentiilor initiale, si anume ca in decursul anilor au aparut buruieni si daunatori rezistente la chimicalele dezvoltate pentru combaterea lor. In acest fel in loc sa se reduca numarul si cantitatea chimicalelor, asistam la o diversificare a lor. Argument bonus: 10. Argumentele de considerent moral: Majoritatea oamenilor este impotriva OMG-urilor din cauza argumentelor morale. Nu sunt foarte interesati de argumente de tip economic sau ecologic, considera pur si simplu ca am mers prea departe. Natura a fost un organism perfect, cu regurile ei proprii, iar noi, prin manipularea genetica am intervenit in cursul natural al lucrurilor. Eu ma numar printre oamenii ingrijorati, considerand ca in acest caz trebuie sa aplicam principiul precautiei. Pana cand nu stim cu precizie ce efecte vor avea aceste organisme asupra naturii, nu sunt de acord sa practicam aceste metode. Daca as publica studiul recent prezentat in cadrul Grupului pentru Bunastarea Animalelor din PE, studiu in care este relatat procesul de clonare al animalelor si lucrurile ingrozitoare legate de acest proces, cred ca toti cititorii ar fi de acord ca aceste practici sunt incompatibili cu o atitudine etica fata de organisme vii. Totusi, argumentele morale nu apar in discutiile referitoare la OMG-uri, ramanandu-ne noua, cetatenilor, sarcina de a nu le lasa prada ignorantei. Da.. si eu cred ca ne putem intoarce la Dark Ages ca sa fim precauti. Nu ma indoiesc ca exista probleme cu OMG-urile dar acest tip de discurs istericutz si neargumentat nu aduce nici un beneficiu. In afara de cel de imagine. Desi eu personal ma indoiesc de "capabilitatile" si expertiza dl europarlamentar/ vicepresedinte etc... si am de ce.