Receptacol al intregii existente, spatiul extensiv poseda o modalitate de a fi aflata in afara oricarei senzatii. El este cu toate acestea sesizabil, dar numai printr-o intelectiune, print-un “rationament bastard”, as zice, greu de crezut. Si anume tocmai acela care ne face sa visam cand il percepem si sa afirmam ca tot ce exista trebuie, in mod necesar, sa existe undeva, intr-un loc determinat, si ca ceea ce nu este nici pe pamant, nici in vreun loc din cer este absolut inexistent. Atata vreme cat dureaza aceasta visare suntem si in neputinta de a spune adevarul.
