My way

Destul cu milioanele !

Pe data de 1 iulie 2005 ( da, ati citit bine: 2005) Romania si-a denominat moneda. 10.000 lei vechi au devenit 1 leu. Sau 10.000 ROL = 1 RON cum s-a explicat. 2005

Au trecut de atunci aproape 6 (sase) ani. Sase ani care m-au exasperat din cauza incapacitatii majoritatii de a intelege si folosi aceasta denominare. De sase ani de zile mi se cer milioane de lei pe o camasa, mii de lei pe o paine si lumea imi vorbeste de investitii de miliarde de lei. De sase ani sunt confuz cand stau de vorba cu oamenii deoarece nu inteleg despre ce vorbesc.

M-am intrebat de ce aceasta schimbare nu a fost adoptata ( inainte de aceasta denominare am mai trait inca vreo 3-4 care insa fusesera adoptate rapid de populatie). Intrebarea este cu atat mai frustranta cu cat inflatia a fost mica, moneda stabila si valoarea monedei s-a pastrat in anumite marje de eroare/inflatie.

Am gasit o singura explicatie: teribilismul copilaresc al unei intregi tari. Frustrarea incredibila generata de o dorinta de a parea altceva de cat ce sunt: bogati si puternici. "Am dat 3 milioane jumate pe o pereche de blugi " suna mai bine decat am dat 350 lei. "Am o investitie de 2 miliarde" suna de-a dreptul trump-ian. Sunam ca niste mari magnati care aruncam cu milioane si miliarde si suntem intruchiparea bogatiei si a prosperitatii.

Si nu numai in discutiile private aud aceasta idiotenie: reclamele radio, TV chiar si cele bancare promoveaza aceasta frustrare imbecila. Chiar asa, "ati castigat 10 milioane" suna mult mai apetisant ca "ati castigat 1000 de lei". Cat de mici trebuie sa ne simtim daca de 6 ani traim intr-o iluzie a faptului de a fi miliardari de carton reciclat.

Vreau ca dupa sase ani de confuzii sa incepem sa acceptam moneda nationala asa cum este ea tiparita pe bancnotele pe care le folosim.

Desi am acest post pregatit ( mental) de ceva vreme mi-a fost sila sa o scriu pina azi dimineata cand, la Radio Z*, aud alta aberatie din aceeasi categorie: "Premiu de 1.000 de roni". OK. In primul rand ma bucur ca macar o reclama a adoptat moneda nationala. Dar moneda nationala a Romaniei este LEUL nu RON-ul ! Nu exista moneda RON ci LEU. Leu nostru romanesc care de 6 ani este alaturi de noi si este stabil.

Hai sa revenim la normalitate si sa lasam visurile de miliardari deoparte.
Nu pot sa cred ca in sase ani nu ne-am putut obisnui cu aceasta moneda.

Revolutia ratata a normalitatii politice.

In ultima luna am remarcat o ratare a unei normalitati politice : demisiile de onoare. As incepe facand o paralela cu deciziile partidelor din SUA : you loose the election you are a dead political body.
Decizie normala mai ales din pozitia in care cei doi contra-candidati au dus o lupta dura, fara menajamente si cu multe lovituri sub centura aplicata fostului si actualului presedinte al Romaniei. Lupta dusa atat de Mircea Geoana si Crin Antonescu a fost una care nu a lasat loc de o reconciliere post-alegeri. Aceasta pozitie intransigenta parea a avea anumite avantaje in cazul in care ar fi si obtinut victoria. Ambii candidati au jucat totul pe o singura carte. Si in mod normal ar fi trebuit sa isi depuna demisia dupa infrangere pentru a da posibilitatea partidelor sa poata avea o negociere relaxata cu partidul castigator si cu actualul presedinte.

Dar normalitatea a fost si este un lucru rar in Romania. Chiar fara a ajunge la asemenea lovituri dure, candidatii americani sunt "trasi pe linie moarta"de partidul lor dupa infrangere.

Ceea ce a urmat parea insa a fi o revolutie a normalitatii : in PNL fostul premier, Tariceanu, dadea lovituri dure actualului presedinte PNL si ii cerea demisia ( normala ) iar in cadrul PSD Mitrea facea acelasi lucru. Ambii par insa sa fi esuat. De ce nu ma mira acest lucru ?

Pierderea mare este insa a PSD si PNL deoarece rateaza doua sanse : cea de a avea o posibila relatie normala cu PDL si cea de a se "relansa"in fata electoratului. Electorat care ,ca si masa, doreste ca cineva sa fie pedepsit daca dezamageste. Doua schimbari ( macar unele de suprafata) ar fi dat un nou impuls celor doua partide aflate in opozitie. Ramanand in pozitia actuala nu fac decat sa arate ca nu invata nimic si merg pe aceiasi cai perdanti.

Viitorul nu suna bine pentru ei mai ales deoarece Traian Basescu nu mai are in acest mandat nici o miza personala: nu mai poate avea Inca un mandat. Ceea ce il face ( si vad deja acest lucru) sa se focalizeze pe intarirea partidului si promovarea unor noi lideri nationali din randurile acestuia. Prevad cinci ani in care vom vedea un presedinte mai calm si mai focalizat pe interesul national si promovarea Romaniei, puncte pe care PDL le va marca in scorul propriu.
Traina Basescu va reveni cu siguranta la carma PDL si va dori ca acesta sa fie mult mai puternic decat este acum. Fata in fata cu doi lideri fara charisma ( sau cu una distrusa in cazul Antonescu) nu va avea mari probleme.

PSD si PNL rateaza o sansa mare refuzand o revolutie a normalitatii si cramponandu-se in functiile pe care le detin. Facem referire de multe ori la sistemul american dar numai cand ne convine.

Dar..asta doar in opinia mea. My way, my ideeas.

Beau tutun si ma gandesc la Jean Sevillia

..si la concluzia unei excelente carti, "Corectitudinea morala, cautam cu disperare valori", pe care o recomand cu caldura. Desi cartea ilustreaza cu amaraciune decadenta Frantei in ultimele decenii, aceleasi probleme si aceeasi decadenta amplificata este regasita in Micul Paris. Daca am dovedit vreodata similaritudinile cu Franta, cred ca analizele decandentelor comune vor incheia pledoaria. Cand Franta sufera, Romania este in chinuri deja.

"[...] Ceva nu mai functioneaza in societatea noastra, ceea ce face ca mii de lucruri marunte, puse laolalta, sa provoace efecte insemnate. O societate in care jumatate din tineri se drogheaza si se distreaza uitandu-se la filme porno este una dereglata. O societate in care familiile se destrama atat de repede este una dezechilibrata. O societate in care indivizii pierd obiceiul sa se mai trezeasca de dimineata pentru ca nu au de lucru nu e prea sanatoasa. O societate in care putem fi agresati urcand intr-un tren nu functioneaza. O societate care nu mai are incredere in cei care o conduc renunta sa mai fie stapana pe destinul sau. O societate care nu mai poseda norme impartasite de toti este lipsita de un limbaj comun.
"Barbaria ,observa filozoful Guy Coq, nu apare neaparat in timpul perturbarilor care sar imediat in ochi. La fel de ingrijoratoare sunt fenomenele de degradare a modului nostru de a fi in lume. Facem pasi marunti, putem sa n-o consideram ceva prea grav, numai ca barbaria poate sa apara in timpul unuia din acesti pasi marunti."
Pentru a evita barbaria, va trebui sa corectam pas cu pas traseul nostru. Nu putem face cale intoarsa, in cautarea unui paradis terestru care nu a exista niciodata, ci pentru a regasi raspantia unde ne-am inselat in alegerea noastra, si pentru a ne indrepta din timp spre scopuri care, oricat de indepartate si dificile ar fi, nu sunt niste iluzii. Reconsolidarea autoritatii in scoli. Refacerea familiei stabile. Redescoperirea moralei masurii. Retrezirea disponibilitatilor de a face eforturi. Restabilirea sensului responsabilitatii. Redefinirea a ceea ce suntem. Reinventarea unor coduri care fac posibila convietuirea.

Avem nevoie de o morala.Nu de valoarea de contrabanda a corectitudinii morale, ci de valori autentice, incercate de-a lungul timpului. Avem nevoie de buna si stravechea morala a parintilor nostrii, singura prin care putem, intr-o tara impartita in diverse credinte, sa ne adresam oamenilor de origini diferite si convingeri diferite.

Chiar daca nu mai este la moda, chiar daca elitele n-o mai recomanda, aceasta morala n-a disparut: ea insufleteste inca sufletul si spiritul a milioane de oameni. Daca scoala este in declin, exista profesori care rezista. Daca educatia se clatina, exista parinti care nu renunta. Daca tineretul este in deriva, exista tineri care detin cheia transformarilor viitoare. Daca munca este devalorizata, exista curajosi care nu sau cu mainile in san. Daca institutiile sunt slabite, exista alesi care nu cedeaza. Daca statul regreseaza, exista functionari care continua lupta. Daca egoismul triumfa, oameni care lucreaza in vederea binelui comun actioneaza in tacere. Tuturor acestora ar trebui, pentru a-i feri de deznadejde, sa le redam increderea si sa le spunem ca nu sunt singuri.

Suferim din cauza lipsei unui ideal. Aceasta maladie poate fi vindecata. "

Beau tutun si ma gandesc la principiul tolerantei zero

" Societatea noastra, care venereaza drepturile omului, este in contradictie cu ea insasi atunci cand nu face respectata prima dintre libertati: dreptul la securitate. Combaterea delincventei trece mai intai prin faza preventiei sau a represiunii ? Aceasta opozitie este o falsa antinomie :sanctiunea este prima veriga a prevenirii. Cei din vechime stiau ca frica de jandarm este primul pas spre cumintenie.
Spiritele fine au zambit, acum cativa ani, cand unii au amintit principiul toleranteoi zero. Formulata in Statele Unite , aceasta doctrina se bazeaza pe ideea ca, in cazul in care un geam spart de un vandal nu este inlocuit, toate geamurile vor cunoaste ,mai devreme sau mai tarziu, aceeasi soarta. Dupa geamuri, autobuzele vor fi luate in vizor, apoi bunuri colective , si apoi persoanele.

Morala: pentru a apara persoanele, trebuie pedepsiti cei care sparg geamuri. "

Sub ochii nostrii totul a inceput cu niste rulmenti dusi prin Turcia. Cu cabluri duse la fier vechi... si totul a escaladat anual ajungandu-se la o situatie pe care o deplangem cu totii.
Personal cred ca este momentul ca Romania sa ia decizia (nepopulara initial) a principiului tolerantei zero. Daca am agrea acest lucru intrebarea care ne-ar sari in fata: avem cum/cu cine sa aplicam la nivel national acest principiu ?

Nu cred ca avem de ales caci spirala pe care ne aflam este descendenta.

Traind in frica..Prostocratia.

... in tinerete m-am enervat traind intr-o societate mediocra care nu avea valori de promovat. Poate ar trebui sa o numim pupincurismocratia. O mare gri in care eram redusi la o medie impusa. Apatie si lene. ... Revolutia a adus schimbari imense si in tot valul acela imens a aparut oportunismocratia. Furt si "smecheri". ... PNTCD a castigat alegerile promitand Romaniei o himera: tehnocratia. Apoi a urma revelatia: nu exista asa ceva. Si s-a revenit la oportunismocratie si cretinocratie. Si a mai si reusit compromiterea (pseudo) intelectualitatii. Daca v-ati bucura crezand ca aceste tare s-au manifestat doar in plan politic.. think again. Mediul de afaceri a fost si este cel mai afectat de asemenea probleme. Astazi traim o perioada a mediocritatilor, in plina oportunismocratie atat pe plan politic cat si economic. Fraudarea proceselor de invatamint ( da, cu toate acele aberatii in care un semianalfabet ia un 10 doar pentru ca are "norocul" sa fie in Cuca Macaii) va genera insa o boala foarte grea: aparitia si preluarea puterii ( in foarte scurt timp) de catre Prostocratie. La fel ca si Mediocrii, Prostii au cateva metode de succes: sunt uniti, se sustin, se promoveaza si sunt extrem de violenti cu cei diferiti de ei. De altfel este si normal: nu poti suporta sa coabitezi cu un om care iti da masura prostiei si mediocritatii tale in mod zilnic. Este de ajuns ca unul singur ( sau una singura) sa intre intr-un sistem ( gen bancar) ca imediat sa inceapa sa isi adune "echipele" dupa chipul si asemanarea lui/ei. Sunt perfect social-networkers. Omenirea aspira sa implementeze Meritocratia si noi deja implementam Prostocratia. Ne pregatim prabusirea din bancile scolii generale. Caci cine seamana vant culege furtuna si cine promoveaza nulitati, hoti si retardati intelectuali va culege dezastre economice. Dar Mediocrii nu pot intelege cancerul pe care Prostocratia il va declansa in corpul social, economic si politic al Romaniei. Si, asa cum spuneam, ei detin puterea azi. We need a Revolution. We need to find ways to prevent this.